4 ani de Oprescu, 4 ani de (ne)realizări

05.05.2012

      Multe s-au schimbat în transportul bucureştean în ultimii patru ani. A sosit momentul să tragem linie şi să enumerăm realizările primarului general Sorin Mircea Oprescu sau, ca să fim corecţi, nerealizările acestuia. Se ştie că în 2008, R.A.T.B. era în plin proces de înnoire a parcului circulant, fiind în curs de livrare al doilea lot de autobuze Mercedes Citaro şi ultimele troleibuze Irisbus Citelis. Se anunţau vremuri bune şi în materie de tramvaie, fiind deja omologat prototipul Bucur LF şi dorindu-se şi construirea de vagoane noi pe boghiuri Tatra, rezultate în urma casării acestor vagoane. R.A.T.B. avea atunci în circulaţie, la ora de vârf, aproape 1300 de autobuze. Acum are în jur de 750, în condiţiile în care liniile preorăşeneşti - acum desfiinţate - nu foloseau mai mult de 70 de autobuze. Însă, până a ajunge să vorbim de structura parcului circulant, se cade să facem referire şi la infrastructură, infrastructură care afectează, direct sau indirect, şi transportul în comun. ,,Realizările" în alte domenii au fost descrise pe Forumul Metrouuşor, aici vom aminti doar aspectele legate de transport.

    Cu siguranţă una dintre cele mai importante lucrări din ultimii ani este Pasajul Basarab. Cel puţin la prima vedere... dacă privim în amănunt, observăm că pasajul are la un capăt Şos. N. Titulescu şi la celălalt aleea numită pompos Şos. Grozăveşti, o străduţă pe unde abia încap două Matiz-uri unul pe lângă celălalt. În schimb, rampa de urcare din Bd. G-ral. Vasile Milea a fost construită după Podul Gărzăveşti, astfel formându-se coloane de maşini până în Bd. Timişoara. Mai mult, semafoarele din zona Podului Grozăveşti au fost corelate cu faza principală pentru, aţi ghicit, Şos. Grozăveşti (!), străduţă de unde rar intră în intersecţie 4 maşini la fiecare ciclu semaforic. De parcă asta nu ar fi de ajus, pasajul a fost finalizat cu mare întârziere, fiind deschis parţial (trafic auto + tramvaie) abia anul trecut, cam cu 3 ani întârziere. Abia de câteva zile putem declara pasajul 100% finalizat, odată cu deschiderea staţiei de tramvai de deasupra liniilor ferate. Mai merită amintit şi că pasajul nu are rampe de biciclişti (de fapt, această categorie de participanţi la trafic nu există în gândirea opresciană). Tot Oprescu a dorit realizarea unui trotuar rulant pe peronul liniei 1 al Gării de Nord... această ambiţie absolut prostească a întâiului gropar, pardon, gospodar al urbei noastre a făcut ca intrarea dinspre Basarab a Gării de Nord să fie închisă, oamenii riscându-şi vieţile ca să sară liniile prin Basarab pe lângă fostul birou de mişcare. Ca să nu mai spunem şi de ,,utilitatea" trotuarului rulant cu pricina, care nici măcar nu duce până în Gara de Nord, ci se opreşte în sediul Poliţiei T.F.. Dar aurolacii din Gara de Nord vor avea pe unde să se joace şi, dacă vreunul are buletin de Bucureşti (presupunând că unii au acte) vor ştii unde să pună ştampila.

    Tot în zona Gării de Nord, dar câteva sute de metri mai la sud, ambiţia megalomanică a primarului a mai scuipat o idee: ,,Bulevardul Uranus". Această arteră ar fi trebuit să pornească de la Piaţa Victoriei şi să ajungă la Palatul Parlamentului, scutindu-i pe domnii miniştrii de circulaţia pe Cal. Victoriei şi complicata intersecţie din Piaţa Naţiunile Unite. În prima fază, proiectul presupunea lărgirea la două benzi pe sens a porţiunii vechi a Str. Buzeşti şi a Căii Berzei. Într-un pur stil ceauşist, fără a exista nici măcar autorizaţii de demolare, primăria a ras tot cartierul (!), nu doar clădirile ,,de la stradă", inclusiv multe clădiri monument istoric. Mulţi proprietari s-au trezit direct cu buldozerele la uşă, chiar dacă locuinţele lor nu stăteau în calea bulevardului. Şi uite aşa, pentru două benzi în plus, care mai mult ca sigur vor deveni parcare ad-hoc, a mai dispărut o bucată din Bucureştiul vechi, bucată care, dacă ar fi fost renovată, ar fi putut aduce încasări mari din turism. În plus, Primăria a plătit sume foarte mici celor expropriaţi. În ciuda numeroaselor procese pierdute în faţa societăţii civile, mai ales a Asociaţiei ,,Salvaţi Bucureştiul", condusă de Nicuşor Dan, Primăria a demolat în continuare, reuşindu-se cu greu doar salvarea Halei Matache. După principiul aplicat de rechinii imobiliari, hala este lăsată să se prăbuşească, poliţia făcându-se că nu vede zecile de cetăţeni de etnie rromă care fură zilnic elemente din structura sa. În schimb, orice grup de persoane care sesizează asta este considerat ,,demonstraţie ilegală" şi sancţionat drastic, doar poporul trebuie minţit în continuare că Oprescu lucrează pentru ei, nu? Ca o concluzie a acestui paragraf, avem acum o zonă măricică transformată în fundătură şi sute de oameni sacrificaţi zeului automobil-SUV-condus-de-bizon. Totul s-a făcut ilegal, iar Primarul General, în loc să aibă bărbăţia de a-şi recunoaşte greşeala, aruncă pisica în curtea ONG-urilor, făcând abstracţie de faptul că primăria, condusă de el, nu a avut autorizaţie de construire, nu a avut PUZ, nu a avut nimic deşi, teoretic, aceste acte tot primăria le emite, deci ar fi fost simple formalităţi pentru el.

    Un alt proiect de o inutilitate crasă este Pasajul Mihai Bravu. Acesta ar fi trebuit să supratraverseze intersecţia Căii Văcăreşti cu Bd. Tineretului, apoi Dâmboviţa şi să revină la sol în Şos. Mihai Bravu. Evident, totul a fost început ilegal, aşa că ritmul de muncă e similar cu cel al unui melc pus cu cochilia în sus. În schimb, mii de bucureşteni sunt afectaţi de restricţiile impuse, de coloanele de maşini (şi zgomotul şi poluarea generate de ele) şi de înlocuirea liniei de tramvai 34 (ajunsă între timp 1, altă ambiţie prostească, pe care o vom detalia ulterior) cu autobuze, care nu fac faţă.

    Lista proiectelor de infrastructură inutile se încheie cu Pasajul Pipera. Inaugurat cu mare pompă week-end-ul trecut, pasajul supratraversează Bd. Barbu Văcărescu, trecând la câţiva metri de blocurile din zonă, pentru că doar nu era să se exproprieze parcările clădirilor de birouri de pa partea cealaltă, nu? Odată cu acest pasaj, a fost lărgită şi Şos. Pipera la 4 benzi. Inutil să precizez că pasajul e gata din decembrie, dar a fost deschis abia acum pentru că mai trebuia asfaltat pe sub el şi, cel mai important, primarul nu avea timp să îl inaugureze. Şi, oricum, la ce bun să inaugurezi ceva cu atât de mult timp înainte de alegeri? Aşa că l-a mai amânat câteva luni, gâtuind complet circulaţia în zonă. Capătul dinspre oraş al pasajului cu 2 benzi pe sens se înfundă în Str. Nicolae Caramfil. Evident, se foremază coloane imense, dar s-a găsit rezolvarea: s-au modificat fazele semaforului, astfel încât să nu se formeze coloane pe Şos. Pipera, să nu se vadă pe web-cam-ul din zona pasajului că acesta mai mult încurcă, deci altă metodă de a prosti electoratul.

    Ar fi cazul să trecem în revistă şi câteva proiecte utile, legate mai mult sau mai puţin şi de transportul în comun. Unul ar fi construirea unui pod peste Dâmboviţa la capătul Bd. Nicolae Grigorescu sau, cum îi zice Oprescu, ,,Străpungerea Splai Dudescu". De unde şi până unde Splaiul Dudescu doar Oprescu ştie, cert e că drumul paralel cu gârla se numeşte Splaiul Unirii. Podul ar uşura accesul auto spre Centură, iar o continuare a străzii spre Berceni ar descongestiona Şos. Vitan-Bârzeşti, arteră foarte aglomerată. Dar lucrarea asta nu e în Centru, nu se vede în presă... aşa că şi aici se lucrează în ritm de melc beat.

    Traficul ar fi fluidizat şi prin finalizarea pasajului peste calea ferată din Cartierul Doamna Ghica. Această lucrare era în stadiu avansat la momentul preluării mandatului de către Oprescu. Mai trebuiau montate grinzile şi construită rampa dinspre Pantelimon. Evident, Oprescu a tăiat toate finanţările, că nu era proiectul lui. De puţin timp au fost reluate lucrările (deh, an electoral), să vedem ce o să iasă cu grinzile atacate cu dalta de magneţii din zonă.

    În Piaţa Eroii Revoluţiei, era în plan construirea unei staţii intermodale pentru tramvai şi metrou. Mai precis, în mijlocul pieţei s-ar fi amenajat o staţie de tramvai, cu pasaj pietonal pentru traversare, care ar fi avut acces şi la metrou. S-a făcut pasajul, s-a schimbat primarul... şi aşa a rămas, pentru că Oprescu nu a catadicsit să mai dea câţiva lei pentru finisare şi achiziţie de scări rulante. Aşa că acum avem 3 staţii de tramvai provizorii pe laturile pieţei, cu refugii înguste, nesemnalizate şi amplasate aiurea faţă de trecerile de pietoni. Adică un real pericol pentru călătorii nevoiţi să ia tramvaiul din zonă.

    Mai trebuie amintită şi calitatea proastă a părţii carosabile pe majoritatea străzilor, tergiversarea lucrărilor de modernizare a liniilor de tramvai (pe Str. Tunari s-au aşteptat câteva luni pentru că Oprescu nu a dorit să recepţioneze lucrarea, pe Str. Liviu Rebreanu în 10 luni abia s-a reuşit demontarea liniei vechi), dar şi lipsa benzilor dedicate pentru transportul în comun şi lipsa sistemului de ,,undă verde" la semafor pentru acestea, sistem pentru care s-au pompat bani buni în firme precum UTI. De altfel, majoritatea firmelor ,,de partid" din administraţia Videanu şi-au continuat afacerile cu Oprescu (UTI, Euroconstruct Trading, Tehnologica Radion), la ele fiind adăugată o altă firmă abonată la lucrări din bani publici, Astaldi.

    S-ar putea spune că primarul nu poate face nimic fără Consiliul General. Însă Direcţia de Transporturi şi Sistematizarea Circulaţiei se află în subordinea Primăriei. Această direcţie ar trebui să aibă un cuvânt important de spus în problemele de trafic, inclusiv în materie de transport în comun. În schimb, Direcţia nu ştie nici ce are în curte, nu ştie că programele de transport, traseele şi staţiile R.A.T.B. trebuie aprobate în C.G.M.B. (astfel sunt ILEGALE!) ba, mai mult, la solicitarea unui act care să conţină baza legală pentru desfiinţarea liniei 34, m-am trezit cu răspuns de la R.A.T.B., care îmi spunea sec că pot folosi abonamentul pe linia 34 în tramvaiele liniei 1. Vă daţi seama că mă ,,mulţumea" enorm, eu locuind în Ghencea.

    În zilele următoare, acest serial va continua, urmând a fi prezentată şi ,,evoluţia" sistemului de transport local în Bucureşti în ultimii 4 ani.